duminică, 26 iulie 2009

La rascruce de sentimente


Existenta ma urmarea si imi dadeam foarte bine seama ca rasuflu
Ma gandeam cum ar fi ca schela acestei cladiri sa pice
Si eu sa ma trezesc tinandu-ma de mana cu alte constelatii
Renuntam mereu ,caci,schela isi gasea mereu altceva de lucru...


Imi vad viata scurgandu-se cu ploaia prin canale
Si fiecare pas ce imbratiseaza pavajul scartiie a nemurire
Sunt pe o alta linie,nici paralela,nici oblica,nici de plutire...
Rasturnandu-mi sangele sideral,caut culoare...

Ah,ma doare o incheietura sufleteasca
Stiam de mult ca entitatea mea are reumatism
Poate tu ai fi putut sa ma vindeci candva prin spiritism
Dar m-am palit la un soare vetust,incat am devenit albastra.

Si noaptea nu mai pot dormi, pasesc prin tunele
Cat ma dor blestematele de incheieturi sufletesti!
Dar eu tot caut acea culoare,nu vad cerul care-i plin de pete
A trecut o eternitate,si inca ma aflu la rascruce de sentimente...

2 comentarii:

  1. Capac!
    :*
    Semnat
    James Bond

    RăspundețiȘtergere
  2. ma bucur sa vad ca mai exista oameni printre noi care au sentimente, cand ma gandesc in ce societate traim, asa incat avem toate sansele sa luam locul in curand a unor robotei ascultatori...
    succes!
    Semnat
    Bully

    RăspundețiȘtergere