Cerul e amar in noaptea asta.L-am gustat cu privirea si m-am inecat cu o stea in ochii mei si acum o vars pe pamant sa fac lumina...Dar ce mai lumineaza pamantul?Ce umbra cumplita face soarele cu egoismul lui stralucitor!Era doar un bec.Dar cu ce drept l-am caracterizat ca fiind "doar" un bec?Becul meu aduce lumina si cand soarele e neputincios.Cum mai arata si soarele?A mai imbatranit cu o raza.
Lumina a ramas aceeasi chiar si acum, la ora 23.59,asa era si cu trei ore in trecut, de cand o adulmec eu cu privirea mea spre viitor.E intrerupta la fel de o jumatate de copac ca si acum trei ore.Fragmentez.Mda...Fragmentez idei,fragmentez noaptea,ziua.Ma fragmentez...Fragmenteaza-te cu mine si rezolva acest puzzle in vesnicia unei lumini de februarie printr-o jumatate de copac...
Wow Ralu, ii... nu-mi gasesc cuvintele potrivite pentru a descrie ceea ce ai scris... pur si simplu Superb!
RăspundețiȘtergereM-am descompus perfid in fata ta lumina de clestar...s-a lasat tacerea...s-a spart becul si-o umbra ti-a patat rochita de flori argintii.Speriata ai fugit si te-ai ascuns in lumina lunii care a pastrat atatea secrete si acum te pastreaza si pe tine...crud..nu vreau sa raman pustiita aici in neant fara tine...te astept...poate-ti va fi mila de sufletul meu...
RăspundețiȘtergereLacrimiTacute, o mare de cuvinte intr-un pustiu de idei asta este pt tn=))), cat despre Raluca imi place ca traieste in lumea ei...felicitari
RăspundețiȘtergereBully